Cum a ajuns România să importe energie din Ucraina, o țară îngropată de război. De unde vine dezastrul energetic al românilor
În prima jumătate a anului 2024, România a fost nevoită să apeleze tot mai mult la importuri de energie electrică pentru a-și acoperi necesarul intern. Deși țara dispune de resurse proprii considerabile, seceta severă și cererea internă crescută au determinat o scădere a producției interne de energie. În acest context, Ucraina, o țară grav afectată de război, a devenit al treilea cel mai important furnizor de energie pentru România, după Ungaria și Bulgaria.
Creșterea importurilor și scăderea producției interne
România a importat aproape dublu față de anul precedent, atingând un volum de aproximativ 3,7 TWh în primele șase luni ale anului 2024. Această creștere a fost necesară pentru a acoperi un deficit semnificativ în producția internă de energie, care a scăzut cu 8% comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Factorii care au contribuit la această situație includ condițiile meteo neobișnuite, care au afectat grav producția de energie hidro, înregistrând un minus de 22%.
În plus, creșterea consumului intern de energie a fost influențată de temperaturile extreme, atât cele scăzute din ianuarie, cât și cele ridicate din iunie. Acest consum crescut a pus presiune suplimentară pe rețeaua națională, determinând o dependență mai mare de importuri.
Ucraina, un partener neașteptat
Unul dintre aspectele surprinzătoare ale situației energetice din România este faptul că Ucraina, deși afectată grav de război, a devenit un furnizor important de energie. Această realitate subliniază provocările cu care se confruntă România în menținerea unui echilibru între producția și consumul de energie.
În perioada ianuarie-iunie 2024, importurile de energie din Ucraina au fost esențiale pentru acoperirea deficitului de producție din zonele deficitare ale României, în special în regiunile de la granița cu Ucraina și Ungaria. Deși în trecut importurile din Ucraina erau deja importante, situația din 2024 este cu atât mai remarcabilă având în vedere contextul de război din această țară.
Dezastrul energetic al României: cauze și consecințe
Dependența tot mai mare de importurile de energie subliniază vulnerabilitățile României în sectorul energetic. Scăderea producției interne, cauzată de secetă și de investițiile insuficiente în infrastructura energetică, a forțat țara să caute soluții rapide și, adesea, costisitoare pentru a-și satisface necesarul energetic.
Această situație nu doar că afectează stabilitatea energetică a țării, dar are și implicații economice semnificative, crescând costurile pentru consumatori și amplificând insecuritatea energetică într-un moment în care prețurile energiei sunt deja ridicate pe plan global.
În concluzie, România se confruntă cu un „dezastru energetic” care este rezultatul unei combinații de factori interni și externi, inclusiv gestionarea deficitară a resurselor și condițiile meteo extreme. Importurile din Ucraina, deși necesare, reflectă o situație paradoxală: o țară devastată de război reușește să ajute România să evite o criză energetică mai profundă. Este esențial ca România să abordeze aceste probleme cu strategii pe termen lung, care să reducă dependența de importuri și să îmbunătățească capacitatea de producție internă.